бесплатно рефераты скачать
  RSS    

Меню

Быстрый поиск

бесплатно рефераты скачать

бесплатно рефераты скачатьГинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

Biotehnologie ?i genetic? animal?

Anatomia ?i topografia aparatului genital femel

Aparatul genital al femelei оndepline?te оn organism trei func?ii:

> elaboreaz? game?i feminini;

> secret? o serie de hormoni sexuali;

> asigur? copula?ia, fecunda?ia, nida?ia ?i dezvoltarea produsului de

concep?ie.

Din punct de vedere topografic, organele genitale femele se оmpart оn:

a) interne – genitalia intern? (vaginul, uterul, oviductele ?i ovarele);

b) externe – genitalia extern? (vulva, vestibulul vaginal ?i clitorisul).

Organele genitale externe.

Vulva (vulva) reprezint? orificiul extern al tractului genital. Ea este

constituit? din dou? labii, care sunt reunite prin dou? comisuri:

inferioar? (comissura labiorum inferior) ?i superioar? (comissura labiorum

superior). Unindu-se, labiile formeaz? fanta genital?. Fanta vulvar? este

orientat? vertical, iar la unele specii la comisura inferioar? se g?se?te

un smoc de p?r (la vac?).

Ca baz? anatomic?, labiile (labia vulvae) au mu?chi striat cu fibre

orientate circular, numit mu?chiul constrictor al vulvei (m. constrictor

vulvae). La exterior fiecare labie vulvar? este acoperit? cu piele fin?

bogat? оn glande sebacee ?i sudoripare. Pielea este prev?zut? cu pieri

rari. La vac?, oaie, capr?, scroaf? ?i c??ea comisura superioar? a fantei

genitale este rotunjit?, iar cea ventral? este ascu?it?. La iap? comisura

superioar? este ascu?it?, iar cea inferioar? larg?, rotunjit?, ad?postind

оn ea o foset? clitoridian? larg?.

Clitorisul (clitoris, cunnus) este un organ erectil, analog al penisului,

rudiment al corpului cavernos, are dou? r?d?cini, un corp ?i un gland.

R?d?cinile se inser? pe arcada ischiatic? ?i sunt acoperite de un mu?chi

ischiocavernos rudimentar. Corpul clitorisului este orientat caudo-dorsal

?i proemin? оn comisura inferioar? a vulvei. Clitorisul este prev?zut la

extremitatea inferioar? cu glandul clitoridian. Glandul clitorisului la

iap? este bine dezvoltat ?i este dotat cu un «capi?on» prepu?ial bine

eviden?iat.

Corpul cavernos al clitorisului (asem?n?tor corpilor caverno?i de la

mascul) este acoperit de o albuginee ?i bogat оn termina?ii nervoase; оn

timpul actului sexual sesizeaz? excita?iile neuro-sexuale, fiind capabil la

erec?ie limitat?.

Vestibulul vaginal (vestibulum vaginae) оncepe de la fanta genital? ?i se

termin? la meatul urinar, fiind un conduct comun uro-genital. Vestibulul

vaginal la animalele mari are lungimea de 8-14 cm, conductul lui are o

proiec?ie orientat? de jos оn sus ?i оnainte. La vaci, scroafe, oi ?i capre

meatul urinar este precedat de un diverticul suburetral (diverticulum

suburetrale). Aceast? particularitate anatomic? trebuie luat? оn seam? la

introducerea pipetei оn timpul оns?mвn??rii artificiale a vacilor prin

metoda tactil-recto-cervical? ?i la cateterizarea vezicii urinare. La iepe

diverticulul lipse?te. Delimitarea vestibulului de vagin se face printr-un

pliu al mucoasei – himenul rudimentar, situat la nivelul orificiului extern

al uretrei. La femelele animalelor agricole himenul (hymen) este redus la

un pliu. Uneori, complet dezvoltat, se оntвlne?te la scrofi?e ?i iepe.

Peretele vestibulului este lipsit de seroas?, con?ine o musculatur?

proprie striat?, iar stratul vascula, bine dezvoltat la c??ea ?i iap?,

formeaz? bulbii vestibulari (bulbus vestibuli), forma?iuni de tip erectil,

care оn timpul actului sexual se umfl? ?i se оngroa??. Mucoasa vestibular?

este neted? ?i roz?; ader? la musculoas? prin submucoasa оn care se g?sesc

glandele vestibulare mari (gl. vestibulare major). Printr-un orificiu

aceste glande (la vac?, oaie, iepuroaic?) se deschid lateral meatului

urinar. Caudal ?i lateral meatului urinar sunt dispuse pe dou? rвnduri

orificiile glandelor vestibulare mici (iap?, scroaf?, c??ea). Secretul

acestor glande lubrifiaz? mucoasa vestibular? оn timpul stadiului de

excitare a ciclului sexual.

Organele genitale interne.

Vaginul (vagina, colpos) este un organ musculo-membranos tubular lung, se

g?se?te оn cavitatea pelvian?, fiind delimitat anterior de cervix ?i

posterior de meatul urinar. Dorsal, fa?? de vagin este dispus rectul, iar

ventral – vezica urinar?. Vaginul оmpreun? cu vestibulul vaginal

alc?tuie?te conductul copulator.

Оn structura peretelui vaginal sunt trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i

seroasa. Оnvelitoarea extern?, seroasa, este continuarea seroasei uterine

?i оmbrac? vaginul numai par?ial. Оn partea posterioar? vaginul este dotat

cu o adventice conjunctiv? care continu? cu ?esutul conjunctiv

retroperitoneal. Musculoasa este reprezentat? printr-un strat circular

intern ?i un strat longitudinal extern, оntre ele g?sindu-se stratul

vascular.

La vac? vaginul este lung de 30-35cm, mucoasa formeaz? o serie de pliuri

longitudinale, care fac posibil? dilatarea acestuia. De o parte ?i de alta

a liniei mediane inferioare se g?sesc dou? canale Gartner (ductus Gartneri)

care se deschid cu orificii, diametrul c?rora este de 1,5-2mm lвng? meatul

urinar.

La iap? vaginul este de form? cilindric?, turtit dorso-ventral, cu

lungimea de 20-25cm.

La vac?, iap?, oaie ?i capr? anterior vaginul se l?rge?te formвnd bolta

vaginal? (fornix vaginae). La scroaf? bolta vaginal? lipse?te ?i vaginul

f?r? grani?e pronun?ate trece оn cervix.

Uterul (uterus, hystera, metra) este un organ tubular, musculo-membranos,

care este destinat ad?postirii ?i asigur?rii condi?iilor dezvolt?rii

produsului de concep?ie de la nida?ie ?i pвn? la parturi?ie. Ca topografie,

uterul este a?ezat оn cavitatea pelvian? ?i zona posterioar? a cavit??ii

abdominale (vac?, oaie, capr?, iap?). La unele specii (scroaf?, iepuroaic?)

el se g?se?te aproape оn totalitate оn cavitatea abdominal?. Uterul este

suspendat оn cavitatea abdomino-pelvian? prin cele dou? ligamente largi.

Anatomic uterul este format din dou? coarne, corp ?i cervix (colul

uterin). La majoritatea animalelor agricole uterul este bicorn. La iepure

?i alte roz?toare uterul este dublu, cu dou? canale cervicale, care se

deschid aparte prin dou? orificii externe оn vagin.

Cervixul (cervix) este componenta caudal? a uterului ?i reprezint? un

organ cilindric cu pere?ii gro?i, care une?te cavitatea uterin? cu cea

vaginal?. Canalul cervical comunic? cu vaginul prin ostiumul vaginal, iar

cu uterul prin ostiumul uterin. Canalul cervical (canalis cervicis) este

оnchis, cu excep?ia stadiului de excitare a ciclului sexual ?i parturi?iei.

Cervixul poate r?mвne оntredeschis ?i оn unele cazuri patologice

(endometrite puerperale, metrit? purulent? cronic? sau оn caz de avort).

Anatomic cervixul este format din dou? por?iuni: por?iunea prevaginal?, mai

lung?, ?i por?iunea vaginal?, care la unele specii p?trunde оn bolta

vaginal? (fornix vaginae) ?i formeaz? o proeminen??.

Mucoasa cervical? formeaz? numeroase pliuri longitudinale, care la unele

specii dep??esc ostiumul vaginal, se dispun radiar ?i circular formвnd

«floarea involt?» (la scroafe lipse?te). Mucoasa este c?ptu?it? cu un

epiteliu cilindric, ea func?ioneaz? ca o gland? care elimin? mucus cervical

ce con?ine mucin?. Acest secret posed? calit??i bactericide ?i

bacteriostatice. Avвnd o sarcin? electric? negativ?, mucusul cervical

formeaz? un cвmp electric care dirijeaz? spermii spre oviduct. Cantitatea

secretului cervical la vacile negestante este neоnsemnat?, dar оn timpul

gravidit??ii ostiumul vaginal al cervixului este astupat cu un dop de mucus

al gesta?iei. Acest dop оndepline?te rolul de barier? ?i se p?streaz? pe

tot parcursul sarcinii ?i оn urm?toarele cвteva zile dup? parturi?ie. Оn

timpul c?ldurilor mucusul este fluid, transparent ?i este eliminat оntr-o

cantitate mare. Musculoasa cervical? este format? din trei straturi: cel

intern, circular, fiind mai gros, la contractarea fibrelor musculare netede

asigur? оnchiderea ermetic? a canalului cervical. Stratul extern, din fibre

musculare dispuse longitudinal, este mai sub?ire. Оntre cele dou? straturi

de mu?chi se g?se?te un strat vascular, care este constituit dintr-un ?esut

conjunctiv moale. El este str?b?tut de numeroase vase sangvine ?i nervi.

Seroasa, care оmbrac? cervixul, este continuarea seroasei uterine care se

extinde par?ial ?i pe vagin.

La vac? cervixul este foarte dezvoltat, de o consisten?? tare; are o

lungime de 8-12cm (la cele b?trвne 10-15cm), diametrul de 3-6cm.

Extremitatea caudal? a colului p?trunde cam cu 2-4cm оn bolta vaginal? a

cervixului. Mucoasa cervixului formeaz? o mul?ime de pliuri proeminente

longitudinale ?i 3-5 (4) cute (pliuri) transversale, bine eviden?iate ale

c?ror vвrfuri sunt orientate caudal. Acest aspect se constat? ?i la nivelul

«florii involte». Existen?a acestui tip de cute оn canalul cervical

provoac? dificult??i la cateterizarea uterului.

La oi ?i capre cervixul este mai mic ?i atinge 5-7cm оn lungime. Floarea

involt? este format? din dou? falduri ale mucoasei cervicale, cel superior

fiind mai mare, dвndu-i aspectul unui bot de pe?te.

La iap? cervixul este bine dezvoltat, are lungimea de 5-7cm ?i diametrul

de 3-5cm. Cervixul la iap? este mai moale decвt la vac?; este plasat pe

plan?eul bazinului ?i u?or se palpeaz? prin traversul rectului sub form? de

corp cilindric, dur. Canalul cervical este drept ?i lipsit de cutele

transversale, ceea ce permite cateterizarea uterului cu u?urin?? chiar ?i

atunci cвnd animalul nu se afl? оn stadiul de excitare a ciclului sexual.

Por?iunea vaginal? a corpului p?trunde cu 2-3cm оn cavitatea boltei

vaginale.

La scroaf? colul uterin este lung de 12-20cm, оngust. Peretele s?u

formeaz? la interior ni?te papile (14-20) cu aspect de pernu?e, dispuse оn

dou?-trei rвnduri succesive care se angreneaz? оntre ele, оnchizвnd foarte

bine canalul cervical. Trecerea оn uter ?i оn vagin se face prin ?tergerea

acestor papile, f?r? un orificiu propriu-zis. Colul nu are proeminen?e оn

cavitatea vaginal? ?i nu formeaz? floarea involt?.

Corpul uterin (corpus uteri) comunic? anterior cu baza coarnelor, iar

caudal continuat cu cervixul. Are aspect cilindric, turtit dorso-ventral,

la diferite specii de animale eviden?iat diferit. La vac?, oaie, capr? ?i

scroaf? corpul uterin este slab pronun?at, deoarece nu serve?te ca loc

pentru dezvoltarea produsului de concep?ie, lungimea lui este de doar 2-

3cm.

La iap? corpul uterin este u?or turtit dorso-ventral ?i este mult mai

larg decвt la alte specii (are lungimea de 15-20cm, l??imea de 7-12cm) ?i

serve?te ca loc pentru dezvoltarea produsului de concep?ie.

Coarnele uterine (cornua uteri) sunt ni?te forma?iuni tubulare de form?

cilindric? sau conic?, continu? anterior (scroaf?, c??ea, iepuroaic?).

Fiecare corn uterin are o curbur? mic?, pe care se inser? ligamentul larg

?i o margine posterioar?, mai larg?, comunic? cu corpul uterin. Traiectul

coarnelor variaz? de la specie la specie, fiind rectiliniu (c??ea pisic?),

curbat cu convexitatea dorsal? (vac?) sau ventral? (iap?) ?i flexuos

(scroaf?).

La toate animalele lungimea ?i l??imea coarnelor uterine variaz? оn

func?ie de vвrst?, ras?, nutri?ie, оntre?inere ?i starea fiziologic?.

La vac? coarnele uterine cu lungimea de 20-25cm sunt alipite la baz?,

оntre ele g?sindu-se un ligament (sept) intercornual de 8-10cm. Dup? acest

principiu unii cercet?tori consider? uterul rumeg?toarelor de tip bicorn

subseptat. Zona de unire a bazei coarnelor uterine este marcat? la exterior

printr-un ?an? (brazd?, jgheab) longitudinal pe fa?a dorsal?. Aceast?

brazd? intercornual? se palpeaz? cu mвna prin traversul rectului ?i are

оnsemn?tate la diagnosticarea gesta?iei ?i sterilit??ii. Locul divergen?ei

coarnelor uterine se nume?te bifurca?ie. De aici coarnele devin divergente,

curbвndu-se оnainte, оn jos ?i lateral (form? de coarne de berbec). Astfel

curbura superioar? (curvatura major) e mare, iar curbura inferioar?

(curvatura minor) – mic?. De curburile mici se prind ligamentele largi.

Aproximativ 5cm din vвrful coarnelor nu sunt suspendate de ligamentele

largi, ceea ce antreneaz? uneori torsiunea uterin? la femelele gestante.

La iap? coarnele uterine sunt relativ scurte (5-25cm) cu vвrful оn sus,

curbura superioar? este mic?, iar cea inferioar? – mare. Coarnele au form?

de t?lpi de sante.

La scroaf? coarnele uterine sunt lungi (pвn? la 1-2m), flexuase,

intestiniforme, aproape оn оntregime se afl? оn cavitatea abdominal?.

Coarnele uterine se deosebesc de intestine prin faptul c? au un perete mai

gros ?i o consisten?? elastic?.

La c??ea ?i pisic? coarnele uterine sunt rectilinii, sub?iri, cu un

calibru aproape uniform pe toat? оntinderea lor. Privite оn ansamblu, au

aspectul literei “V” ?i sunt unite la baza lor printr-un mezou scurt.

Corpul ?i coarnele uterine cuprind mucoasa (endometrul), musculoasa

(miometrul) ?i seroasa (foi?a visceral? a peritoneului).

Endometrul este format dintr-un epiteliu de acoperire ?i un corion bogat

оn celule glandulare. Mucoasa uterin? este sub?ire, cu aspect catifelat,

punctat? de numeroase orificii glandulare. Epiteliul de acoperire al

endometrului este cilindric ?i este constituit din celule ciliate ?i

secretorii. Mucoasa uterin? la vac? este dotat? cu circa 100mii de glande

uterine, majoritatea fiind concentrate la coarnele uterului. Epiteliul

mucoasei ?i glandele uterine, spre deosebire de epiteliul vaginului,

cervixului ?i oviductelor, nu secret? copu?i ce con?in mucin?.

La rumeg?toare mucoasa uterin? prezint? ni?te forma?iuni speciale –

carunculi (carunculae uteri). Оn corpul uterin carunculii sunt dispu?i

neuniform, iar оn coarne – оn 4 rвnduri longitudinale. La vacile negestante

carunculii ating lungimea de 4-14mm, l??imea de 3-9 ?i оn?l?imea de 1,2-

4mm. Num?rul lor variaz?: la vaci 86-126, uneori 39-200, iar la oi 88-110.

La vaci carunculii sunt bomba?i, iar la oi ?i capre sunt оn form? de cup?.

Fiecare caruncul are ni?te adвncituri – cripte, оn care se ancoreaz?

vilozit??ile оnvelitorii vasculare a f?tului. Odat? cu instalarea ?i

avansarea gesta?iei carunculii se m?resc considerabil оn volum ?i pot fi

palpa?i prin traversul rectului, fapt ce are o оnsemn?tate practic? оn

diagnosticarea gesta?iei.

Mucoasa uterin? la celelalte specii nu prezint? carunculi.

Miometrul este format din dou? straturi musculare: stratul intern, mai

gros, format din fibre musculare netede circulare ?i stratul extern, mult

mai sub?ire, format din mu?chi longitudinali. Оntre straturile circular ?i

longitudinal se g?se?te un strat conjunctiv, format dintr-un important plex

vascular, filete nervoase ?i fibre elastice.

Seroasa (perimetrium) este o tunic? fibroas? ce acoper? uterul ?i se

consider? a fi extinderea ligamentelor largi.

Oviductul (salpinx) este un organ par, tubular, flexuos ?i musculo-

membranos, care se оntinde din vecin?tatea ovarului pвn? la vвrful cornului

uterin. Se g?se?te оntre cele dou? foi?e ale mezosalpinxului. Lungimea lor

la iap?, vac? ?i scroaf? constituie 20-30cm, la oi ?i capre – 10-15cm, la

c??ea – 6-10cm, la iepuroaic? – 10cm. Morfologic, fiecare oviduct este

alc?tuit din patru segmente:

- pavilionul (infundibulus), оn form? de pвlnie ce se deschide оn jurul

zonei germinative a ovarului printr-un orificiu abdominal (ostium

abdominale). Marginea zim?at? a pavilionului a primit denumirea de

fimbrie (fimbriae tubae), care par?ial concre?te cu ovarul;

- ampula, sau por?iunea dilatat?, por?iune puternic flexat? la iepe ?i

vaci cu diametrul de 4-8mm, ampulele sunt bine eviden?iate la scroafe;

- istmul sau por?iunea оngust?;

- por?iunea terminal?, care se deschide оn cavitatea uterin? prin

orificiul uterin.

Peretele salpigian este format din trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i

seroasa. Mucoasa, оn deosebi оn segmentul ampular ?i pavilion, formeaz?

numeroase falduri longitudinale c?ptu?ite cu un epiteliu cilindric, ciliat,

cilii c?rora оndreapt? curentul de lichid spre uter (cilii lipsesc la

c??ea). Mucoasa oviductelor ?i a uterului la vac?, scroaf? ?i iepuroaic?

prin celulele secretoare, elimin? hialuronidaz?, enzim? ce particip? la

procesul fecunda?iei.

Musculoasa variaz?, ca dezvoltare, cu segmentul salpigian. Оn zona

infundibulului este redus? la un strat sub?ire fiind din ce оn ce mai

dezvoltat? оn lungul oviductului pвn? la vвrful cornului uterin.

Cercetarea rectal? a oviductelor la animalele mari este dificil?. Ele se

palpeaz? оn cazul tuberculozei, salpingitei purulente ?i alte st?ri

patologice.

Ovarul (ovaria, oophoron) – organ par, a?ezat оn regiunea sublombar? la

unele specii ?i pe plan?eul cavit??ii pelviene sau оn cavitatea abdominal?

la alte specii. Ovarele оndeplinesc func?ia endocrin? ?i gametogen?

elaborвnd ovule, care оn urma ovula?iei nimeresc pe fimbria oviductului.

Forma, volumul ?i greutatea ovarelor difer? оn raport cu specia ?i starea

fiziologic? a femelelor.

La iap? ovarul este mai mare decвt la celelalte animale, avвnd o lungime

de 5-9cm, greutatea fiec?rei gonade atinge 40-80g. Topografic ovarul drept

este a?ezat оn regiunea sublombar?, caudal rinichiului оn planul

vertebrelor L3-L4, iar cel stвng – оn planul vertebrelor L4-L5. Ovarul are

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11


Новости

Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

  бесплатно рефераты скачать              бесплатно рефераты скачать

Новости

бесплатно рефераты скачать

© 2010.