бесплатно рефераты скачать
  RSS    

Меню

Быстрый поиск

бесплатно рефераты скачать

бесплатно рефераты скачатьГинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

o form? ovoid?, suprafa?a este neted?. Pe partea supero-posterioar? a

ovarului se g?se?te hilul ovarului, оn care p?trunde cordonul vasculo-

nervos. Pe fa?a inferioar? ovarul prezint? o sciziune pronun?at? (7mm), оn

fundul c?reia se g?se?te fosa de ovula?ie, acoperit? cu epiteliu

germinativ. Ovula?ia are loc numai la nivelul acestei fose.

La vac? ovarele au form? oval?-turtit? sau elipsoid? ?i greutatea de 14-

20g, lungimea 3,5-5cm, l??imea 2-2,8cm ?i grosimea 1,5-2cm. De obicei

ovarul drept este mai mare decвt stвngul. La vi?ele ?i vacile tinere

ovarele sunt amplasate оn cavitatea bazinului; оn gesta?ie, оn cazul

atoniei uterului, precum ?i alte st?ri patologice, ovarele ?i coarnele

uterine se deplaseaz? оn cavitatea abdominal?. Suprafa?a ovarelor este

neted? pвn? la pubertate, iar dup? aceea devine neregulat?.

La oi ?i capre ovarele sunt mai ovale ?i asem?n?toare cu cele de vac?,

dar propor?ional mai mici, cu diametrul mare оn medie de 1,5cm, greutatea

lor fiind de 0,7-3g оn dependen?? de ras? ?i vвrsta animalului.

La scroaf? forma ovarelor este muriform? ?i este determinat? de prezen?a

unui num?r mare de foliculi sau corpi galbeni. Din cauza aceasta volumul ?i

greutatea ovarelor variaz? оn limite mari. La scroafele adulte ovarele au

lungimea de 2-3,5cm, l??imea 1,5-2cm, grosimea 0,9-1,3cm ?i greutatea de 5-

9g.

Оn sec?iune transversal? ovarul este alc?tuit: la exterior – dintr-un

epiteliu germinativ sub care se g?se?te o fibroas? conjunctiv? numit?

albuginee. Sub albuginee se disting dou? zone: – cortical? ?i medular?.

Zona cortical? este format? dintr-o strom? conjunctivo-vascular? ?i

parenchimul ovarian, alc?tuit din foliculi ?i corpi galbeni, care se g?sesc

оn diferite stadii evolutive ?i involutive.

Zona medular? este format? dintr-un ?esut conjunctiv str?b?tut de o re?ea

deas? de vase sanguine ?i fibre nervoase.

La ovarul iepei zona cortical? este amplasat? оn imediata apropiere a

fosei de ovula?ie. De aceea foliculii se g?sesc оn?untrul ovarului, mai

aproape de fosa ovulatorie. Gradul maturit??ii ?i m?rimea foliculului la

animalele mari se determin? prin cercet?ri rectale. Foliculul matur la iap?

atinge diametrul de 4-6cm, la vac? – 1-2cm, la oi ?i capre – 0,5-0,7cm, la

scroafe – 1-1,2cm.

Оntregul aparat genital la femele se g?se?te оn cavitatea abdominal? ?i

pelvian?, suspendat de cea mai mare parte prin dou? pliuri ale seroasei

peritoneale – plica urogenital? – denumite ligamentele largi (ligamenta

lata uteri).

Ligamentele largi ale uterului se inser? оn curbura mic? a coarnelor,

corp ?i colul uterului. Оn cavitatea abdominal? ovarul este men?inut de o

serie de ligamente care deriv? din ligamentul larg. Marginea anterioar? a

acestuia, care se inser? оn marginea dorsal? a aparatului este ligamentul

propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), iar оntre ovar ?i vвrful

corpului uterin se afl? ligamentul utero-ovarian. Pe partea sa extern?, оn

aceast? zon?, ligamentul larg formeaz? un pliu, mezosalpinxul

(mezosalpinx), оntre foi?ele c?ruia se g?se?te oviductul.

Maturitatea sexual? ?i fiziologic?

Maturitatea sexual? (pubertatea) este perioada оn care aparatul genital s-

a dezvoltat complet ?i este capabil s? elaboreze celule sexuale mature,

apte pentru fecunda?ie. La masculi pubertatea se eviden?iaz? prin apari?ia

caracterelor sexuale ?i a capacit??ii de copulare, iar la femele – prin

manifestarea primului ciclu de c?lduri ?i a ovula?iei.

Оntre na?tere ?i pubertate organele genitale la ambele sexe prezint? o

rat? a cre?terii similare celorlalte sisteme ?i organe, pubertatea

conferind o dezvoltare accelerat? a оntregului aparat genital.

Maturitatea sexual? apare aproape concomitent la masculi ?i femelele

aceleia?i specii, fiind un proces dependent de vвrst?. Maturarea

hipotalamusului furnizeaz? r?spunsul specific la diver?ii stimuli prin

elaborarea hormonilor de eliberare a gonadotropinelor antero-hipofizare. La

masculi, gonadotropinele induc sinteza testicular? a androgenilor ?i оn

consecin??, dezvoltarea glandelor anexe ale aparatului genital, activarea

func?iei secretorii a acestora, cheratinizarea epiteliului prepu?ial ?i

separarea acestuia de por?iunea liber? a penisului, intensificarea

libidoului ?i a reflexelor sexuale, precum ?i ini?ierea spermogenezei.

La femele оn perioada matur?rii sexuale se produc importante

restructur?ri morfofunc?ionale care conduc la apari?ia unor st?ri

fiziologice noi. Оnceputul procesului de maturare folicular? ?i apari?ia

primului ciclu sexual оl constituie stimulii neurohormonali hipotalamici,

care dirijeaz? secre?ia gonadotrop? anterohipofizar?.

Odat? cu survenirea pubert??ii, spermatogeneza la masculi ?i ovogeneza la

femele au loc pe parcursul оntregii vie?i sexuale. Via?a sexual? se

manifest? оn aceast? perioad? sub form? ciclic? la femele ?i continuu la

mascul.

La animalele domestice maturitatea sexual? apare оn primii ani, iar la

unele specii – chiar оn primele luni de via??. Acest aspect este legat оn

primul rвnd de specie. S-a constatat c? la speciile cu longevitate mai mare

pubertatea apare mai tвrziu decвt la speciile la care durata vie?ii este

mai redus?. Оn cadrul speciei exist?, de asemenea, varia?ii оn func?ie de

vвrsta apari?iei maturit??ii sexuale, de ras?, sex, clim?, regim de

alimenta?ie, оntre?inere ?i exploatare, de caracterele individuale etc.

Pubertatea animalelor apare mai devreme la rasele ameliorate ?i mai tвrziu

la cele neameliorate.

Pubertatea survine mai timpuriu decвt momentul cвnd se termin? cre?terea

?i dezvoltarea definitiv? a animalului. De aceea, maturitatea sexual? оnc?

nu denot? preg?tirea organismului animal pentru reproducere. Utilizarea

prea timpurie a reproduc?torilor atrage dup? sine consecin?e d?un?toare

pentru organismul lor. Femelele fecundate prea devreme r?mвn nedezvoltate,

sufer? distocii, care pun оn pericol adeseori atвt via?a lor, cвt ?i cea a

produ?ilor. Masculii folosi?i prea de timpuriu la mont? se epuizeaz? repede

?i dau na?tere la produ?i debili; оn unele cazuri nu se produce fecunda?ia,

deoarece testiculul prea tвn?r elimin? spermi imaturi.

De aceea animalele se folosesc la reproducere dup? o anumit? perioad? de

timp de la instalarea pubert??ii.

Perioada de la apari?ia maturit??ii sexuale pвn? la includerea animalelor

оn efectivele de reproduc?ie оn literatura de specialitate nu a primit o

denumire unic?. Mul?i savan?i ?i practicieni o numesc maturitate corporal?,

mai reu?it, оns?, este termenul de maturitate fiziologic?.

Se consider? fiziologic mature animalele tinere care au organe genitale

dezvoltate normal ?i circa 65-70% din dezvoltarea corporal? a animalelor

adulte din rasa respectiv?.

Via?a sexual?, adic? etapa de activitate a organelor de reproducere nu

dureaz? toat? via?a animalului; ea оnceteaz? odat? cu instalarea

climacteriumului.

Etapa postgenital? (climacteriumul) este caracterizat prin stingerea

treptat? a func?iei organelor genitale. La оnceputul climacteriumului sau a

andropauzei, de?i organele genitale mai func?ioneaz?, game?ii sunt

incapabili de fecunda?ie. Comportamentul sexual dispare ?i se instaleaz?

anafrodizia.

Date asupra vie?ii sexuale la principalele specii de animale sunt redate

оn tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

Caracterele vie?ii sexuale la animale

|Specia |Apari?ia |Perioada optim? de folosire a |Instalarea |

| |maturit??ii |animalelor la reproducere |climacteriumului |

| |sexuale (luni)| |(ani) |

| | |Apari?ia |Pвn? la vвrsta | |

| | |maturit??ii |(ani) | |

| | |fiziologice | | |

| | |(luni) | | |

|Taurine |8-12 |16-18 |7-9 |12-15 |

|Cabaline|15-18 |24-48 |10-12 |15-20 |

|Ovine |7-8 |12-18 |7-8 |10-12 |

|Suine |5-8 |9-12 |4-5 |7-8 |

|Carnivor|6-8 |12 |7-8 |10-12 |

|e | | | | |

Aspecte privind endocrinologia reproduc?iei

Pentru reglarea func?iei sexuale, din sistemul endocrin sunt responsabile

trei trepte principale func?ionale care se stimuleaz? sau se inhib?

reciproc: hipotalamusul, hipofiza ?i gonadele (la femele ?i corpul galben);

оns? оn coordonarea activit??ii reproductive intervin ?i alte glande cu

secre?ie intern? (tiroida, suprarenala ?. a.).

Considera?ii morfo-fiziologice asupra hipotalamusului ?i a conexiunilor

hipotalamo-hipofizare

Hormonii hipotalamici

Hipotalamusul , regiune a cortexului cerebral, este locul de adunare a

impulsurilor nervoase care sosesc prin numeroase leg?turi func?ionale, pe

care acesta le are cu scoar?a cerebral?. Situat la baza diencefalului,

hipotalamusul este o adev?rat? intersec?ie оntre sistemul nervos ?i

aparatul endocrin, fiind cuprins оntr-un ansamblu de organizare nervoas?

extrem de complicat?. Hipotalamusul este apreciat ca un organ de integrare

definitiv? cu rol principal de reglare al secre?iei endocrine. La nivelul

hipotalamusului cel mai mare interes оl prezint? o serie de centri din

nucleii hipotalamici, ca cel supraoptic, paraventricular, cenu?iu etc.

Hipotalamusul prezint? numeroase conexiuni оn direc?ia cortexului

cerebral, corpului striat, talamusului ?i forma?iei reticulare. Leg?tura

direct? ?i preferen?ial? o are hipotalamusul cu hipofiza, rezultвnd astfel

sistemul hipotalamo-hipofizar. Printr-un aparat masiv de filete nervoase

provenite din nucleii supraoptici ?i paraventriculari, hipotalamusul face

leg?tur? cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind

conexiunea neurohipofizar?, prin care se transmite hormonul ocitocic ?i

vasopresina de la hipotalamus, care se acumuleaz? apoi оn neurohipofiz?.

Conexiunile nervoase cu adenohipofiza (lobul anterior) sunt mai reduse ?i

constituite dintr-un fascicul tubero-hipofizar, rezultat оn mare parte din

axonii diferitelor nuclee hipotalamice. Fibrele acestui fascicul se termin?

оn punctul de contact al vaselor din re?eaua primar?.

Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor

hipotalamici, unde fiecare celul? este оn leg?tur? cu 2-3 capilare, dintre

care unele p?trund оn celule. Rezult?, оn acest fel, un plex capilar primar

de la care pleac? vase mai mari ce se reunesc оn trunchiuri care se

оndreapt? infero-caudal prin tija hipofizei ?i se termin? оn hipofiz?. Оn

jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei). Se formeaz?

un plex capilar secundar. Rezult? оn acest fel sistemul vascular port-

hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecre?iile din celulele

nucleilor hipotalamici c?tre hipofiz?.

Stimulii senzoriali externi ajung s? determine impulsuri nervoase la

nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase ale acestor centri le

transform? оn factori umorali (declan?atori de secre?ie), care determin?

elaborarea ?i eliberarea hormonilor hipofizei.

Aceast? transformare ale impulsurilor nervoase оn factori umorali se

datoreaz? celulelor neurosecretoare care au оn acela?i timp caracterele

celulei nervoase, precum ?i ale celulei glandulare. Celulele

neurosecretoare primesc stimulii veni?i de la nivelul centrilor nervo?i

superiori ?i reac?ioneaz? prin eliberarea de hormoni stimulatori,

«Releasing factors» sau «Releasing hormons» ?i inhibitori, prin care se

regleaz? activitatea hipofizei.

Pentru reproduc?ie, o mare оnsemn?tate o au urm?torii hormoni

hipotalamici:

* Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;

* P-RH ?i PIH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a

prolactinei;

* Oxitocina.

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons – RH,

Releasing Factors – RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin

sistemul port-hipotalamo-hipofizar ajunge оn adenohipofiz? (lobul anterior

al hipofizei) unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine:

o FSH – hormonul de stimulare folicular?;

o LH – hormonul de luteinizare.

Produsele comerciale pure de GnRH (Gonadotrop Releasing Hormone) ?i

analogii lui au aplica?ie оn cadrul biotehnicii transferului de zigo?i

pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iilor la femelele

donatoare-receptoare.

Indica?iile terapeutice ale GnRH sunt:

. Chi?tii ovarieni foliculari (luteinizarea chi?tilor are loc

dup? 7-8 zile, intervalul dintre tratamente ?i concep?ie este

de circa 26 zile);

. Ovula?ia оntвrziat?;

. Inducerea c?ldurilor ?i ovula?iei;

. Pentru cre?terea ratei concep?iei dup? sincronizarea

c?ldurilor prin gestageni sau prostaglandine.

Oxitocina

Oxitocina este hormonul peptidic sintetizat оn pericarionii nucleilor

hipotalamici (supraoptic ?i paraventricular). Fiind cuplat? cu neurofizina,

protein? specific?, oxitocina este transportat? de-a lungul axonilor prin

conexiunea neuro-hipofizar? ?i depozitat? оn lobul posterior al hipofizei

(neurohipofiz?), iar de aici este eliberat? оn circula?ie. Oxitocina este

preluat? de uter, glanda mamar?, urin? ?i mu?chii scheletului. Timpul de

оnjum?t??ire оn sвnge este de 2-4 minute.

Оn uterul animalelor exist? substan?e de tip chemotripsin?, tripsin? ?i

alte peptidaze care neutralizeaz? oxitocina. Aceste enzime provin din

celule lipidice. Pe m?sur? ce se schimb? num?rul celulelor lipidice оn

timpul ciclului sexual, asem?n?tor se schimb? ?i puterea de inactivare

ocitocic? a uterului. Aceast? proprietate de inactivitate este mai evident?

оn timpul ovula?iei ?i gesta?iei. Dar numai o parte din oxitocin? se

inactiveaz? pe aceast? cale. Neutralizarea oxitocinei are loc cu

preponderen?? la nivelul ficatului ?i оn mai mic? m?sur? particip?

rinichiul ?i glanda mamar?. Оn cazul unor nivele plasmatice ridicate, o

parte din oxitocin? se elimin? nedescompus?.

Ac?iune biologic?:

Oxitocina are o ac?iune specific? asupra musculaturii uterine, producвnd

contrac?ia celulelor musculare netede. Prin activizarea miometrului оn

timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual este u?urat? оnaintarea

spermiilor depu?i оn timpul montei sau оns?mвn??rii artificiale. La

parturi?ie, oxitocina contribuie оn mod efectiv atвt la eliminarea f?tului,

cвt ?i a оnvelitorilor fetale. Reac?ia de r?spuns a musculaturii uterine la

ac?iunea oxitocinei este legat? de nivelul estrogenilor ?i progesteronului

din perioada respectiv?. Astfel, оn faza folicular? a ciclului sexual ?i оn

timpul parturi?iei, cвnd estrogenii sunt оn cantitate mare, ac?iunea

oxitocinei asupra miometrului este maxim?, оn timp ce оn faza luteinic? ?i

оn timpul gesta?iei, cвnd progesteronul este оn cantitate mare, ac?iunea

oxitocinei asupra miometrului este mult diminuat? sau chiar sistat?. Cu

alte cuvinte, estrogenii sensibilizeaz?, iar progesteronul desensibilizeaz?

celulele musculare ale uterului fa?? de oxitocin?.

Sub efectul oxitocinei se contract? celulele mioepiteliale ale acinului

mamar, оncвt laptele ajunge din alveole оn sistemul canalelor lactifere.

Oxitocina ajut? pe calea hipotalamusului la eliberarea de gonadotropine

оncвt, poten?eaz? eliberarea LH-ului оn timpul ovula?iei la vac?.

La masculi oxitocina оn sinergism cu testosteronul asigur? transportul

spermiilor prin c?ile de excre?ie ?i ejacularea.

Aproximativ 10% din oxitocin? se elibereaz? continuu, paralel cu

producerea ei. Restul se оnmagazineaz?, a?teptвnd impusuri de eliberare.

Eliberarea oxitocinei se realizeaz?, оn principal, pe cale reflex?.

Actul copula?iei, excita?iile de la nivelul mamelei оn timpul suptului

sau mulsului, excita?iile cervico-uterine din timpul parturi?iei, precum ?i

excita?iile mecanice ale uterului, cervixului ?i clitorisului (masajul)

constituie factorii cei mai importan?i care induc eliberarea oxitocinei.

Dilatarea c?ilor genitale (vagin ?i cervix) produce contrac?ii uterine

puternice, fiind o alt? cale important? pentru eliberarea oxitocinei. Calea

aferent? a reflexului este nervul pelvian, o ramur? a acestuia inerveaz? ?i

regiunea ano-genital? unde la fel se poate produce reflexul men?ionat. Оn

timpul dilat?rii c?ilor genitale sau prin ac?iuni mecanice, apar ?i

contrac?ii uterine ?i lactoree. Eliberarea de oxitocin? poate s? fie

produs? ?i ca urmare a incita?iilor provenite de la organele de sim?.

Astfel, la capr? are loc eliberarea oxitocinei оnc? la apari?ia ?apului. La

oile оn c?lduri, оn prezen?a berbecului are loc o desc?rcare a oxitocinei

cu contrac?ie uterin? antiperistaltic? deja оnaintea montei.

Ocitocinele оn principal se ob?in pe cale sintetic?. Presoxinul este

unicul extract apos din neurohipofiza de vac? ?i scroaf?. Principalele

produse farmaceutice care au efecte ocitocice sunt Oxitocinele produse de

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11


Новости

Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

  бесплатно рефераты скачать              бесплатно рефераты скачать

Новости

бесплатно рефераты скачать

© 2010.