бесплатно рефераты скачать
  RSS    

Меню

Быстрый поиск

бесплатно рефераты скачать

бесплатно рефераты скачатьГинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

Progesteronul intensific? secre?ia oviductului ?i uterului, scade

cantitatea mucusului cervico-vaginal c?ruia оi cre?te vвscozitatea ?i

astfel оi dispare proprietatea de a fi penetrat de spermi. Endometrul

produce secre?ia de embriotrof. Progesteronul inhib? contrac?iile uterului

?i face s? scad? influen?a ocitocinei asupra miometrului; de asemenea, el

inhib? secre?ia de FSH antihipofizar, fapt care inhib? maturarea unor noi

foliculi ovarieni, iar prin urmare ?i manifestarea c?ldurilor. Prin

sistarea contrac?iilor uterine se asigur? dezvoltarea normal? a produsului

concep?ional.

Progesteronul are rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei,

asigurвnd schimburile nutri?ionale ?i gazoase оntre mam? ?i f?t. Enucleerea

corpului galben gestativ are ca urmare оntreruperea gesta?iei.

Progesteronul secretat de corpul galben persistent constituie o frвn? оn

desf??urarea normal? a mecanismului ciclului sexual.

Оn sinergism cu estrogenii ?i cu LTH-ul (prolactina), progesteronul

influen?eaz? dezvoltarea glandei mamare, a sistemului canaliculo-alveolar,

precum ?i lactogeneza; concentra?iile mari de gestageni produc un efect

secretor ?i apari?ia de colostru.

O progesteronemie ridicat? inhib? axa hipotalamo-hipofizo-ovarian?, dup?

care urmeaz? o ameliorare a ritmului оn secre?ia ciclic? a FSH-LH-ului ?i

ameliorarea consecutiv? a ovula?iei. Pe acest principiu se bazeaz?

inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei, ?i tratamentul unor

disfunc?ii ovariene (chi?ti ovarieni, corpi galbeni cu insuficien??

secretorie etc.). Terapia cu progesteron se face, de asemenea, оn

prevenirea mortalit??ii embrionare, avort habitual, iminen?? de avort.

Produsele farmaceutice care con?in progesteron sunt Progesteronul,

Prolutanul, Gestafortinul.

Gestagenii sintetici sunt compu?i de sintez? deriva?i din progesteron;

efectele gestagenilor sunt de zeci de ori mai puternice decвt ale

progesteronului natural; se administreaz? оn doze mult mai mici ?i se pot

aplica pe cale oral?, parenteral?, sub form? de implante ?i intravaginal.

Gestagenii sintetici sunt folosi?i mai ales pentru inducerea ?i

sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei la femele, dar ?i оn tratamentul unor

tulbur?ri de reproduc?ie.

Au fost preparate mai multe produse farmaceutice sintetice cu ac?iune

progestagen?, cum sunt: Clormadinonacetat (CAP), Medroxiprogesteronacetat

(MAP), Melegestrolul, Eluorogestonacetat (FGA), Acetoxiprogesteron,

Altrenogest, Methallibur etc.

Relaxina

Relaxina este un hormon de natur? proteic? elaborat de ovar (foliculi,

?esut luteal), de placent? ?i de uter. Efectul relaxinei depinde de

prezen?a steroizilor sexuali, care preced? eliberarea acesteia. Relaxina

intensific? hidratarea ?esuturilor moi ale bazinului, avвnd loc o rela?are

a ligamentelor bazinului ?i o infiltrare a articula?iilor оnainte de f?tare

?i timpul parturi?iei. De asemenea, relaxina provoac?, оn sinergism cu

estrogenii, dilatarea cervixului.

Prostaglandinele

Prostaglandinele sunt substan?e biologic active, derivate ale acidului

prostanoic cu catene lungi nesaturate; ele fac parte din grupul

secre?iilor care ac?ioneaz?, оn cantit??i foarte mici, la locul de

producere, unde exist? de altfel ?i substan?e antagonice care le limiteaz?

ac?iunea. Prostaglandinele sunt considerate drept hormoni tisulari, cu rol

de mesageri chimici, dar care оn st?rile normale nu p?r?sesc locul de

producere.

Pentru prima dat? (1930), prostaglandinele au fost puse оn eviden?? оn

lichidul seminal. Denumirea de prostaglandine (PG) a fost dat? de Von

Euler, indicвnd totodat? ?i natura lor chimic? general?. Оn 1957 se

reu?e?te cristalizarea ?i purificarea lor. Ulterior se realizeaz? sinteza

chimic? complet?, iar apoi sinteza analogului biologic (1966).

Pe baza structurii chimice prostaglandinele se оmpart оn 4 grupe: PGA,

PGB, PGE ?i PGF.

Distribu?ia prostaglandinelor оn ?esuturi variaz? de la o specie la alta.

Astfel, ele au fost g?site оn veziculele seminale, creier, m?duva spin?rii,

tiroid?, medulosuprarenal?, rinichi, pulmoni, cordon ombilical ?i lichidul

amniotic. Prostata este оns? foarte s?rac? оn prostaglandine.

La nivelul aparatului genital prostaglandinele se g?sesc оn cantit??i

оnsemnate ?i оntr-o concentra?ie mai mare decвt оn alte ?esuturi. Ele

ac?ioneaz? оn strвns? interrela?ie cu hormonii sexuali. De asemenea,

bog??ia aparatului genital оn fibre musculare netede permite s? se

presupun? c? prostaglandinele intervin ?i оn stimularea musculaturii

netede, оn a?a fel оncвt mobilitatea ?i contractibilitatea organelor

genitale este dependent? de sistemul prostaglandinic. Prostaglandinele cu o

importan?? clinic? apar?in grup?rilor E2 alfa. Оn organism PG E2 alfa se

formeaz? la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, a

veziculelor seminale ?i pulmonare, etc. Prostaglandinele au fost puse оn

eviden?? la vac? ?i oaie ?i la nivelul ovarelor, unde intervin оn procesele

de metabolism steroidic ?i influen?eaz? оn mod direct steroidogeneza. Dar

оn timp ce unele prostaglandine stimuleaz? steroidogeneza, altele au o

ac?iune inhibitoare asupra acesteia.

Introducerea pe scar? larg? a prostaglandinelor оn practica medicinii

veterinare se bazeaz? оn primul rвnd pe eficacitatea luteolitic? a PG E2

alfa ?i a analogilor ei. PG E2 alfa este un luteolitic pentru majoritatea

speciilor (iap?, vac?, oaie, scroaf?, iepure) cu excep?ia primatelor.

Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?, cвt prive?te

mecanismul luteolizei se pare c? prostaglandina anihileaz? efectul trofic

al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn consecin??, corpul galben se

g?se?te pe de o parte, sub influen?a efectului trofic al LH-ului ?i

prolactinei (LTH), iar pe de alt? parte a factorului litic

(prostaglandina). Spre sfвr?itul ciclului sexual (ex. la oaie din ziua a 13-

14-a) la nivelul ?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea

enzimatic?, se mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor.

Prostaglandina E2 alfa are nu numai un efect luteolitic ci ?i un puternic

efect acitocic. Prostaglandina E2 alfa intervine ?i оn dehiscen?a

folicular?.

Con?inutul ridicat оn prostaglandine al spermei pune problema existen?ei

unui raport dintre concentra?ia spermei оn prostaglandine ?i fertilitatea

masculului. De asemenea corela?ii оntre prezen?a spermiilor anormali ?i

concentra?ia sc?zut? a spermei оn prostaglandine.

Prezen?a prostaglandinelor оn sperm? este corelat? cu interven?ia lor оn

procesul de migrare a ovulelor оn tractul genital. Prostaglandinele E1 alfa

?i E2 alfa contract? toate segmentele oviductului, оn timp ce

prostaglandina E3 le relaxeaz?.

Efectul luteolitic ?i acitocic constituie baza farmacodinamic? a

utiliz?rii prostaglandinei E2 alfa оn reproduc?ia normal? ?i patologic?.

Indica?iile terapeutice cu prostaglandine E2 alfa ?i analogii acesteia

(Dinaprost, Cloprostenol, Eluoprostenol, Tiaprost, Prostalen, Lutalyse,

Estrumat, Enzaprost, Oestrophan etc.) оn reproduc?ie presupun existen?a

unui corp galben (CL) bine organizat, func?ional. Astfel, la vac?,

utilizarea prostaglandinelor se face оn condi?iile existen?ei unui CL

ciclic la cel pu?in 5 zile ?i maximul 16 zile; a unui CL de gesta?ie pвn?

la luna a 5-a sau a unui CL persistent.

La femele, prostaglandinoterapia se face оn urm?toarele cazuri:

. pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor;

. оn c?ldurile lini?tite (silan?ioase) indiferent de stadiul ciclului

sexual. Оn cazul оn care la data aplic?rii prostaglandina E2 alfa

exist? un CL func?ional, la 24 ore dup? tratament se constat? o

sc?dere a nivelului progesteronului, iar dup? 1-2 zile apar c?ldurile.

Dac? dup? 10-11 zile nu apare stadiul de excita?ie sexual?, se

administreaz? o alt? doz? de prostaglandine, iar femela va fi

оns?mвn?at? dup? 72-96 ore de la tratament, indiferent dac? manifest?

sau nu c?lduri;

. оn cazul corpului galben persistent;

. pentru tratamentul chi?tilor ovarieni luteolitici ?i al chi?tilor

corpului galben;

. pentru tratamentul endometritelor cu CL ?i a piometrului cu corpi

galbeni persisten?i;

. pentru provocarea avortului, care reu?e?te оn prima jum?tate de

gesta?ie. Avortul se produce оn 3-6 zile dup? administrarea

prostaglandinei, оn cazul f?tului mumifiat sau macerat fiind necesar

s? asociem un tratament cu estrogeni;

. inducerea parturi?iei.

Ovogeneza

Procesul complex de formare ?i maturare a ovulelor оn ovare poart?

denumirea de ovogenez?. Pentru a deveni apt? pentru fecunda?ie, celula

sexual? femel? parcurge din stadiul de ovogonie pвn? la stadiul de gamet

matur trei perioade succesive: de multiplicare, de cre?tere ?i de maturare.

Dup? realizarea diferen?ierii sexuale a produ?ilor de concep?ie care se

produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine ?i 30 zile оn cazul

fetu?ilor porcini ?i de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului

germinativ оn parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de dou?

tipuri: celulele mai mari care se multiplic? activ ?i dau na?tere

ovogoniilor, ?i celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare.

Perioada de multiplicare mitotic? a ovogoniilor are loc оntre 45-110 zile

de gesta?ie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gesta?ie – 7 zile

postnatal la suine ?i 32 zile de gesta?ie – 37 zile dup? na?tere la pisic?.

Dup? aceast? perioad? ovogoniile se оnconjoar? cu un strat de celule

foliculare formвnd foliculii primordiali. La suprafa?? acest grup de celule

este acoperit cu o capsul? conjunctiv? fin?. Ovogonia prezint? forma?iunile

tropice ale oric?rei celule: citoplasm?, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu

?i unul sau mai mul?i nucleoli. Оn perioada natal? ?i perinatal? (la unele

specii) se formeaz? оntreag? rezerv? de celule sexuale pentru toat? via?a.

La na?tere num?rul ovogoniilor, (adic? al foliculilor primordiali) оn cele

dou? ovare variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult, оn func?ie de

specie. Ovogoniile pot r?mвne оn acest ultim stadiu mai mul?i ani, dac?

foliculii care le cuprind nu se dezvolt?. Marea majoritate a ovogoniilor ?i

ovocitelor, оns?, degenereaz? ?i dispar perinatal. Atrezia folicular? este

un proces fiziologic care diminueaz? marcat num?rul foliculilor ovarieni

pвn? la pubertate ?i оntr-un ritm mai moderat dup? aceasta.

Perioada de cre?tere оncepe odat? cu instalarea maturit??ii sexuale ?i

continu? pe tot parcursul perioadei genitale din via?a femelei. Ovocitul se

m?re?te progresiv оn volum pe contul citoplasmei ?i se mai оnconjoar? cu un

strat de celule foliculare, care formeaz? coroana radiat?. Concomitent,

partea periferic? a citoplasmei se оnt?re?te, alc?tuind membrana vitelin?.

Celulele foliculare ale coroanei radiate secret? o mas? gelatinoas?,

оnconjurвnd membrana vitelin? cu una pelucid? (transparent?). Оntre aceste

membrane se formeaz? spa?iul perivitelin. Prin urmare, ovocitul оn perioada

de cre?tere este delimitat la exterior de membrana vitelin?, оn jurul

c?reia se g?se?te o alt? membran? – zona pelucid?. Оn afara zonei pelucide,

ovocitul este оnconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un

loc formeaz? coroana radiat?. A?a forma?iuni sunt situate оn ovar mai

profund decвt foliculii primordiali ?i se numesc foliculi secundari.

Оn procesul de cre?tere au loc schimb?ri complicate оn nucleul

ovocitului, legate de preg?tirea c?tre prima reduc?ie оn perioada de

maturare. Are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare, num?rul

c?rora cre?te considerabil, formвnd stratul granulos, unic. Stratul

granulos este acoperit cu o capsul? din ?esut conjunctiv, numit? teac?

folicular?. Teaca folicular? este constituit? din dou? straturi: extern –

fibros ?i intern – vascular. Celula sexual? femel?, la acest stadiu de

dezvoltare, cap?t? denumirea de ovocit de ordinul I.

Sub ac?iunea hormonului de stimulare folicular? (FSH) celulele foliculare

ale stratului granulos secret? lichidul folicular, care con?ine estrogeni

(foliculin?) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se m?re?te оn

volum. Pe m?sura acumul?rii, lichidul folicular оmpinge ovocita ?i

straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea

acestor celule ce оnconjoar? ovocitul de ordinul I formeaz? discul proliger

(cumulus proliger). Se formeaz? foliculul ter?iar, caviar (foliculul de

Graaf). (Fig.)

Оn foliculul ter?iar, ovocitul de ordinul I intr? оn stadiul de maturare.

Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul sufer? modific?ri

calitative, cu restructurarea nucleului ?i protoplasmei, оnso?ite de odu?

transform?ri succesive de matura?ie.

Prima diviziune de matura?ie const? оn diviziunea heterotropic? ?i

reduc?ional? a ovocitului de ordinul I, din care rezult? ovocitul de

ordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de

cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul

polar este оmpins оn spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu

pu?in оnaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta.

Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin

dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul

trompei.

Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen??

folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH оn dipolimerizarea

enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i оn

?esutul periovular, оn lichidul folicular ?i оn tecile folicului. Prin

aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea

ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor

foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din

lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii

foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei

venoase..

Оn stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de

matura?ie care are loc оn treimea superioar? a ovocitului, оn momentul

p?trunderii spermiului оn citoplasma gametului feminin.

Оn rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult?

ovulul matur ?i al doilea globul polar.

Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu

citoplasma bogat? оn substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului

variaz? la mamifere оntre 150-200?m оn func?ie de specie.

Ciclul sexual

Оncepвnd cu apari?ia pubert??ii ?i pвn? la climacterium activitatea

reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei

specii.

Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie

de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de

comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de

excita?ie sexual? pвn? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual

cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a

fazei urm?toare.

Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie,

оntre?inere, exploatare, individ.

Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele

specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe

cвnd alte specii manifest? оntr-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale.

Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale

femelele animalelor se оmpart оn:

* policiclice;

* diciclice;

* monociclice.

La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed оn tot timpul anului.

Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi.

La femelele diciclice se оntвlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale оn

timpul unui an (la c??ea, pisic?).

Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i

c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an.

Оntre animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest?

policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor

cicluri sexuale оn sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia,

iapa).

Sezonul de reproduc?ie este perioada cвnd intensitatea de manifestare a

func?iei sexuale este mai accentuat?.

Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? оn special оn sezonul de

toamn?, оntre lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos

de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se

poate manifesta tot timpul anului.

La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense оn sezonul de prim?var? ?i

toamn?, оns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense

este cel de prim?var?, оncepвnd cu lunile martie, aprilie, mai.

Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce

secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea

produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv

asupra sintezei de melatonin? оn special la oaie, stimulвnd func?ia de

reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11


Новости

Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

  бесплатно рефераты скачать              бесплатно рефераты скачать

Новости

бесплатно рефераты скачать

© 2010.