бесплатно рефераты скачать
  RSS    

Меню

Быстрый поиск

бесплатно рефераты скачать

бесплатно рефераты скачатьГинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

celulare ?i secret? estrogeni.

Celulele seminale se g?sesc оn celulele Sertoli, cele mai pu?in evoluate

(spermiogoniile) c?tre baza epiteliului ?i cele mai evoluate spre lumenul

tubului seminifer.

Linia seminal? din celulele Sertoli este reprezentat? de spermiogonii,

spermiocite primare ?i secundare, spermide ?i spermi.

Canalul epididimar. Toate conurile eferente se unesc оntr-un canal

flexuos, lung, care contureaz? baza structural? a epididimului.

Epididimul (epididymis) este un organ alungit, prezint? trei forma?iuni:

capul, corpul ?i coada.

La taur, berbec ?i ?ap epididimul prezint? un cap foarte dezvoltat ?i

turtit, care acoper? extremitatea superioar? a testiculului. Corpul

epididimului ader? mult la marginea posterioar? a testiculului. Coada

epididimului, aderent? la extremitatea inferioar? a gonadei, formeaz? un

apendice rotunjit ?i se deta?eaz? de testicul. Aceast? form? a cozii

epididimului, la rumeg?toare, permite rezec?ia оn scopul cre?rii masculilor

genitostimulatori.

La arm?sar, vier ?i cвine epididimul acoper? marginea dorso-lateral? a

testiculului. Coada epididimului la aceste specii (vier ?i cвine) este

dispus? la polul postero-superior al gonadei.

Capul epididimului este reprezentat de conurile eferente care se unesc

оntr-un canal flexuos – canalul epididimar (ductus epididymis).

Canalul epididimar, foarte flexuos, constituie baza structural? a

corpului epididimar ?i este lung de 7-8m la berbec, 40-50m la taur, 70-80m

la arm?sar ?i 64m la vier. Pe m?sur? ce se apropie de coada epididimului,

flexiunile sunt mai pu?ine, iar lumenul devine mai larg, astfel оncвt

canalul epididimar devine un adev?rat depizit pentru spermi, 76% din

ace?tia g?sindu-se оn coada epididimului.

Canalul epididimar, оn afara func?iei de transport ?i depozitare, asigur?

maturarea. Procesul de maturare are loc оn medie 7-9zile.

Canalul epididimar este format dintr-un epiteliu pseudostratificat ciliat

ce se g?se?te pe o membran? bazal? sub care se observ? o lam? sub?ire de

?esut conjunctiv. Musculoasa este reprezentat? de un strat muscular neted

circular, care devine mai gros spre coada epididimului. Celulele

epiteliului epididimar au un rol secretor.

La nivelul cozii epididimului canalul epididimar se l?rge?te ?i, f?r? o

delimitare precis?, trece оn canalul deferent, care intr? оn compozi?ia

cordonului testicular.

Cordonul testicular (funiculus spermaticus), este organul de suspendare

al gonadei mascule ?i este format din artera ?i vena testicular?, filete

nervoase, cremasterul ?i canalul deferent. Este acoperit оn totalitate de

peritoneul visceral. Lungimea cordonului testicular variaz? оn raport cu

specia animalelor ?i pozi?ia testiculelor. Astfel, la rumeg?toare,

funiculul testicular este relativ lung, iar la cabaline – scurt. Vierul,

cвinele ?i iepurele au un cordon testicular lung.

Canalul deferent (ductus deferens) este un conduct lung, aproape

rectiliniu, care ia na?tere la nivelul cozii epididimului din canalul

epididimar, f?r? o delimitare precis?, trece pe la nivelul marginii

epididimare a testiculului, particip? la formarea cordonului testicular ?i

p?trunde оn cavitatea abdominal? prin inelul inghinal superior, orientвndu-

se spre gвtul vezicii urinare ?i deschizвndu-se оn uretr?.

Canalul deferent are trei por?iuni: funicular?, abdominal? ?i pelvian?.

Оn zona dorsal? a vezicii urinare, la taur, berbec, ?ap ?i arm?sar canalul

deferent formeaz? o dilata?ie alungit? (ampula ductus deferentis) cu o

lungime de 12-15cm ?i diametrul de 4-8mm. La taur u?or se palpeaz? prin

explora?ie transrectal?. Aceast? forma?iune lipse?te la vier ?i este redus?

ca volum la cвine. La taur, berbec ?i ?ap ampulele deferen?iale servesc ca

rezervor pentru acumularea spermiilor оn perioada excita?iei sexuale ?i,

prin masajul lor, se poate provoca ejacularea. Histologic canalul deferent

prezint? o mucoas? c?ptu?it? cu celule de tip glandular (la vier lipsesc),

un strat muscular ?i o seroas?. Celulele glandulare elimin? un secret care

se оnl?tur? la spermi оn timpul ejacul?rii.

Canalul ejaculator. Este por?iunea terminal? a c?ilor genitale propriu-

zise ?i rezult? din unirea extremit??ii caudale a canalului scurt de cв?iva

milimetri ?i lipse?te la speciile care nu au glande seminale (carnivore,

roz?toare). Fiecare canal ejaculator se deschide la nivelul unui pliu

longitudinal al mucoasei uretrale.

Uretra este un conduct comun al aparatului genital ?i celui urinar;

uretra la mascul are dou? por?iuni: uretra intrapelvin? ?i uretra

extrapelvin?.

Por?iunea intrapelvin? este delimitat? anterior de gвtul vezicii urinare

?i, posterior, de arcada ischiatic?. Se g?se?te pe plan?eul bazinului ?i

este оn contact strвns cu glandele anexe ale aparatului genital.

Peretele uretrei pelvine este format din mucoas?, stratul vascular

(cavernos) ?i musculoas?. Stratul cavernos este structurat dintr-un plex

bogat de vene foarte ramificate ce prezint? un adev?rat ?esut erectil. Оn

?estutul conjunctiv dintre vene se g?sesc numeroase fibre musculare netede.

Оn timpul excita?iei sexuale corpul cavernos se umple cu sвnge, se umfl?

?i, ca rezultat, lumenul uretrei se l?rge?te, оnlesnind deplasarea spermei.

Por?iunea extrapelvin? sau uretra penian? se оntinde de la arcada

ischiatic? pвn? la vвrful penisului, unde se deschide prin meatul urinar.

Glandele anexe ale aparatului genital mascul

Aparatul genital mascul este dotat cu o serie de glande cu secre?ie

extern?, care asigur? prin produsul lor formarea spermei. Aceste glande, оn

cea mai mare parte, sunt a?ezate la nivelul uretrei intrapelvine: glandele

seminale, prostata ?i glandele bulbo-uretrale.

Оn peretele uretrei peniene se g?sesc o serie de glande mici, glandele

lui Littre.

Glandele anexe ale aparatului genital mascul sunt endocrine dependente.

Se dezvolt? la pubertate ?i involueaz? foarte mult dup? castrare.

Glandele seminale (glandulae vezicularis) sunt forma?iuin pare a?ezate pe

de o parte ?i de alta a canalelor deferente, deasupra gвtului vezicii

urinare (lipsesc la carnivore ?i roz?toare).

La arm?sar glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme lungi de 10-

15cm ?i cu un diametru ce poate atinge lungimea de 3-6cm. La taur glanda

este foarte doselat?, de culoare cenu?ie, lung? de 12-15cm, lat? de 3-4cm

?i groas? de 2-3cm; la berbec ?i ?ap glandele seminale au lungimea de 4-5cm

?i respectiv – 3-4cm. La vier glanda seminal? este cea mai voluminoas?

dintre glandele accesorii ale aparatului genital (12-15cm оn lungime).

Peretele glandei seminale este format din trei straturi: mucoasa,

musculoasa ?i adventicea.

Glandele reprezint? o larg? cavitate central?, c?ptu?it? cu un epiteliu

cu numeroase cripte оn care se deschid glandele de tip tubulo-alveolar.

Musculoasa este format? din dou? straturi foarte fine de fibre musculare

netede (intern circular ?i extern longitudinal) ?i are rolul de a elimina

secre?ia.

Adventicea este reprezentat? de un strat sub?ire de ?esut conjunctiv ?i

con?ine o serie de microganglioni simpatici.

Glanda prostat? (gl. prostata) este o forma?iune impar?, prezent? la

toate speciile, a?ezat? оn fa?a cranio-dorsal? a uretrei intrapelvine.

Glanda este format? din corpul prostatei (fac excep?ie berbecul ?i ?apul)

?i por?iunea diseminat? (cu excep?ia arm?sarului). La arm?sar prostata,

foarte bine dezvoltat?, este de culoare galben? ?i formeaz? doi lobi

laterali volumino?i (5-8cm lungime, 3-5cm l??ime) ?i un istm. La taur

corpul prostatei este redus, lung de 1,5cm, lat de 3-4cm ?i gros de 1,5cm;

por?iunea diseminat?, gland? de tip tubulo-alveolar, se оntinde pe toat?

lungimea uretrei pelvine. La berbec ?i ?ap glanda este reprezentat?

exclusiv prin tubulo-acinii disemina?i radial оn peretele uretrei. La vier

prostata este format? dintr-un corp prostatic foarte mic 2-3cm ?i 25g

greutate) ?i o por?iune diseminat?.

Prostata о?i vars? con?inutul оn uretr? prin intermediul a 10-20canale

excretoare.

Glandele bulbouretrale (gl. bulbourethralis) sunt pare, de form? ovoidal?

?i se g?sesc de o parte ?i de alta a uretrei, imediat оnaintea arcadei

ischiatice. Lipsesc la cвine. La arm?sar ?i taur glanda bulbo-uretral? este

de m?rimea unei nuci (2,8-3cm) оn lungime ?i 1,8-2cm оn grosime). Palpa?ia

acestor glande prin traversul rectului e imposibil?, deoarece sunt

acoperite de mu?chiul bulbo-cavernos. La berbec ?i ?ap glandele

bulbourentrale sunt de 2-2,5 ori mai mici. Glanda bulbo-uretral? este

foarte dezvoltat? la vier. Are form? conic?, turtit? dorso-ventral ?i se

оntinde de la arcada ischiatic? pвn? la vвrful vezicii seminale (are 12-

18cm оn lungime, 3-5cm оn l??ime ?i 2-3cm оn grosime). Greutatea glandei

este de 150-200g. La arm?sar, taur, berbec ?i ?ap secre?ia bulbo-uretral? e

de o consisten?? apos-seroas?. La vier consisten?a este vвscoas?. Canalele

excretorii se deschid оn canalul uro-genital.

Penisul (penis) sau organul copulator al masculului este alc?tuit din

r?d?cin?, corp ?i gland penian.

R?d?cina penisului este alc?tuit? din dou? ramuri (bra?e), care se inser?

pe jum?tatea corespunz?toare a arcadei ischiatice ?i este acoperit? de

mu?chiul ischiocavernos.

Ramurile, unindu-se, dau na?tere corpului penian. Corpul penisului are o

form? rectilinie (la rumeg?toare ?i suine prezint? o dubl? inflexiune – S-

ul penian) ?i este orientat оnainte, printre coapse pвn? la regiunea

ombilical? (la motan ?i iepuroi penisul este orientat caudal).

Corpul penian, constituit din corpul cavernos, uretr? ?i corpul spongios

al uretrei, are o form? cilindric?, u?or turtit? lateral. Se afl? оn raport

cu marginea sa superioar?, cu peretele ventral al bazinului ?i abdomenului.

Marginea sa inferioar? este rotunjit? ?i ad?poste?te uretra spongioas?,

acoperit? оn totalitate de mu?chiul bulbocavernos la arm?sar ?i numai

par?ial la celelalte specii.

La exterior corpul penisului este acoperit de o tunic? fibroas? –

albugineea, sub care se g?sesc doi corpi cilindrici caverno?i, delimita?i

de un sept penian conjunctiv. Septul penian este complet la carnivore ?i

iepure ?i incomplet sau perforat de numeroase orificii la celelalte

mamifere domestice. Оn ?an?ul ventral se afl? uretra ?i corpul spongios

periuretral.

Ca structur? histologic?, corpul cavernos este dotat cu o albuginee

extern? groas?, format? din fibre colagene ?i elastice, dispuse оn dou?

straturi: circular intern ?i longitudinal extern. Din albuginee ?i septum

se deta?eaz? trabecule care formeaz? cavit??i (caverne) c?ptu?ite cu un

endoteliu. Cavit??ile trabeculare, mici la periferia corpului cavernos ?i

lungi оn profunzime, sunt interpuse оntre arterele aferente ?i unele

aferente, endoteliul lor fiind o continuare a endoteliului vascular.

Corpul spongios al penisului (?esutul spongios uretral) este dispus оn

jurul uretrei, fiind оmbr?cat de o albuginee fin? care con?ine, pe fa?a sa

intern?, fibre musculare netede dispuse circular. Cavit??ile sanguine sunt

delimitate de trabecule conjunctive constituite din fibre elastice, celule

musculare netede ?i fibre rare de colagen ?i sunt c?ptu?ite la interior de

un endoteliu. Ele se deschid оn plexul venos al mucoasei uretrale.

Raportul dintre cavernele ?esutului erectil ?i scheletul conjunctiv

trabecular al corpului cavernos determin? dou? tipuri de penis: tipul

fibroelastic ?i tipul cavernos-muscular.

Tipul de penis fibro-elastic este caracterizat prin dominarea scheletului

trabecular conjunctiv ?i a unei albuginei groase, pu?in extensibil?.

Penisul este lung, formeaz? o flexur? sigmoidal?, are o rigiditate sporit?,

iar erec?ia este asigurat? de desfacerea S-ului penian (rumeg?toare,

suine).

Penisul de tip cavernos-muscular are un ?esut cavernos mai dezvoltat ?i o

albuginee mai sub?ire. Structurile erectile оn stare de repaus sunt moi ?i

compresibile, iar оn timpul erec?iei penisul devine dur, se alunge?te ?i se

m?re?te оn volum.

Extremitatea anterioar? a penisului constituie glandul (capul penisului)

?i este reprezentat de o forma?iune mai mult sau mai pu?in evident? (оn

func?ie de specie), delimitat? de restul penisului printr-o u?oar?

strangula?ie, colul glandului. Uretra, care se deschide la polul apical al

capului penisului, la unele specii prezint? o prelungire - processus

uretrae.

La arm?sar penisul are forma cilindric?, cu o lungime de 50-60cm оn

repaus ?i 80-90cm оn erec?ie; diametrul оn repaus este de 4-6cm, iar оn

erec?ie poate ajunge la 8-10cm. Por?iunea liber? a penisului este acoperit?

de un tegument sub?ire, de culoare neagr? sau marmorat?; la baza cavit??ii

furoului formeaz? un pliu circular – inelul prepu?ial.

Glandul este bine dezvoltat, prezint? un corp cavernos desinest?t?tor, de

aspectul unei ciuperci, devine foarte voluminos оn erec?ie. Оn cazul оn

care erec?ia glandului se produce оnaintea intromisiunii, aceasta nu mai

poate avea loc din cauza dimensiunii exagerate a glandului. Glandul este

separat de restul por?iuini libere printr-un col evident ?i prezint?

circular o margine proeminent? – coroana glandului. Pe partea sa anterioar?

se g?se?te o adвncitur? – fosa glandului, оn care se g?se?te por?iunea

terminal? a uretrei – procesul uretral, lung de 2-2,5cm.

Penisul taurului este lung de 100-170cm, dar este sub?ire оn compara?ie

cu cel al arm?sarului. Оnainte de a se angaja оntre bursele testiculare,

formeaz? o dubl? inflexiune – "S"-ul penian, pe curbura inferioar? a c?ruia

se ata?eaz? cei doi mu?chi netezi retractori ai penisului.

La taur, pe gвtul glandului, slab dezvoltat, este un ligament, care este

orientat c?tre capul penisului, оn stвnga. Procesul uretral nu dep??e?te

glandul penian.

La berbec ?i ?ap glandul este mai bine dezvoltat, asimetric ?i prezint?

la nivelul gвtului doi tuberculi. Uretra dep??e?te mult glandul (cu 3-4cm),

formвnd un apendice vermiform.

Glandul la ?ap are numai un tubercul stвng, iar apendicele vermiform este

mai scurt.

Penisul la vier este lung de 50-60cm, de tipul fibro-elastic, formeaz?

"S"-ul penian, dar acesta este situat оnaintea burselor testiculare.

Por?iunea liber? a penisului, lipsit? de gland, este u?or ascu?it? ?i

r?sucit? spre stвnga, оn form? de sfredel. Aceast? structur? faciliteaz?

p?trunderea penisului printre papilele cervixului scroafei. Оn timpul

actului coital, ejacularea efectuвndu-se intrauterin.

Organul copulator al cвinelui prezint? deosebiri esen?iale. Este lung de

15-20cm, por?iunea liber? reprezentвnd cam jum?tate din lungimea total?.

Corpul cavernos, baza anatomic? a por?iunii fixe a penisului, are o form?

conic?, cu un ?an? ventral оn care se g?se?te uretra, un rafeu longitudinal

complet (doi corpi caverno?i). La nivelul por?iunii libere, corpul cavernos

este оnlocuit de osul penian cu lungimea de 8-12cm, care are form? conic?,

este prev?zut cu un jgheab longitudinal ventral pentru uretr? ?i se termin?

anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pвn? la vвrful penisului. Osul

penian este acoperit оn totalitate de expansiunea ?esutului erectil

(spongios) al uretrei care formeaz? un gland foarte dezvoltat. Glandul se

оngusteaz? la mijloc, formвnd astfel partea anterioar?, parte alungit? a

glandului, ?i partea posterioar?, bulbii glandului.

Bulbii glandului sunt foarte dezvolta?i ?i intrarea lor оn erec?ie, dup?

intromisiune, asigur? (al?turi de contrac?ia musculaturii vestibulului

vaginal al femelei), prelungirea actului coital.

Vвrful glandului este ascu?it, orientat оn jos, sub el se deschide

uretra.

Prepu?iul sau furoul (praepu?ium) la taur, berbec, ?ap, vier ?i cвine

prezint? o cut? a pieii abdomenului оn care este ad?postit? por?iunea

liber? a penisului. Are forma unei cavit??i tubulare, prev?zut? la

extremitatea cranial? cu o deschidere circular? – orificiul prepu?ial, iar

la cea posterioar? – оnchis?, ca un fund de sac. Ca structur?, prepu?iul

este format din tegumentul extern, prezentat de pielea regional?; la unele

specii are un smoc de p?r la orificiul prepu?ial (taur, vier). Tegumentul

intern, prezentat de foi?a parietal? ?i foi?a visceral? оntre piele ?i

mucoas?, este bogat оn glande sebacee modificate. Caudal cavit??ii

prepu?iale, foi?a parietal? trece оn foi?a visceral?, lipsit? de forma?iuni

glandulare, care оmbrac? penisul. Aceast? foi?? este foarte fin? ?i face

glandul penian foarte sensibil.

La vier furoul este un canal оngust, adвnc; se deschide printr-un

orificiu strвmt prev?zut cu un smoc bogat de p?r. Aproximativ la jum?tatea

sa prepu?iul prezint? o structur?, care-l оmparte оn dou?. Compartimentul

posterior este simplu cilindric ?i оn el se g?se?te por?iunea liber? a

penisului. Compartimentul anterior se prezint? cu o cavitate mai larg?,

care printr-un orificiu comunic? cu dou? diverticule largi (diverticulum

praeputii).

La majoritatea speciilor (taur, berbec, ?ap) prepu?iul este prev?zut cu

mu?chi protractori ?i mu?chi retractori. Mu?chii prepu?iali protactori

(craniali) sunt dispu?i la nivelul ostiumului prepu?ial, оntre tunica

abdominal? ?i piele, aderвnd la aceasta, de o parte ?i de alta a

ombilicului. Dup? actul sexual acestea asigur? revenirea prepu?iului оn

pozi?ie de repaus.

Retractorii pornesc din zona orificiului furoului, se orienteaz? caudal

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11


Новости

Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

  бесплатно рефераты скачать              бесплатно рефераты скачать

Новости

бесплатно рефераты скачать

© 2010.